”Bine-i și-așa rău cum e?”
Disfuncțiile sexuale descriu diferite tulburări sau afecțiuni care afectează satisfacția și funcționarea sexuală. Afectează femei și bărbați deopotrivă și sunt cauzate sau întreținute de factori medicali, psihologici, sociali, personali sau relaționali.
Chiar dacă atitudinea noastră față de sex s-a schimbat radical din secolul XIX încoace, încă este un domeniu ”tânăr”, studiat științific de doar 50 de ani și care mai are multe necunoscute și mult loc de îmbunătățire. Chiar și așa, terapia sexuală aduce un aport semnificativ în calitatea vieții și în cazurile în care disfuncția nu poate fi depășită complet, ajutorul pe care îl oferă un terapeut în înțelegerea, acceptarea, asumarea problemei, îmbunătățește felul în care ne raportăm și trăim cu disfuncția respectivă.
De ce este încă un domeniu greu de abordat?
Diferențele de percepție asupra sexului sunt încă mari de la o familie la alta, comunitate la alta, cultura la alta. La modul general însă, e posibil sa aibă legătură cu locul pe care sexul îl ocupă în viața noastră.
Pentru generațiile strămoșilor noștri, sexul era asociat în principal cu reproducerea. Odată cu apariția contraceptivelor orale, devine asociat și cu un act erotic, făcut doar de plăcere. Pentru generațile din ziua de astăzi, ajunge să fie o componentă importantă a unei relații, calitatea și frecvența sexului devenind o măsură a calității relației. Această creștere a importanței sexului în viața noastră nu s-a întâmplat însă peste secole, viziunea ”strămoșilor” noștri este de multe ori încă în casa copilăriei noastre, la bunici, la părinți.
Prin urmare, atunci când apare o scădere în satisfacția și funcționarea sexuală și trebuie să vorbim cu un străin despre asta, diferența dintre generații, valori și cultură poate să devină și mai pregnantă: ”este sexul dreptul meu la fericire și pasiune” sau ”e în scop reproductiv doar, plăcerea și satisfacția sunt opționale”. Acest gen de conflict în discurs poate să apară mai des în cazul disfuncțiilor sexuale feminine, unde durerea la penetrare, lipsa orgasmului sau lipsa excitației sexuale împiedică satisfacția sexuală care devine mai degrabă ”nice to have” când cealaltă opțiune e să vorbești despre asta cu un străin.
Exact la fel și în cazul bărbaților, influențele culturale pun o presiune suplimentară atunci când avem de-a face cu tulburări erectile, ejaculare precoce sau ejaculare întârziată. Pe lângă disconfortul și scăderea satisfacției în actul sexual, bărbații simt și că eșuează ”în a fi bărbați”, datorită asocierilor frecvente făcute între potență și valoarea personală.
Lipsa educației sexuale în școli, lipsa deschiderii în cadrul familiei de a discuta despre sex, organe genitale și răspunsuri sexuale, îngreunează automat tot ce are legătură cu ”acea zonă”, chiar și atunci când avem de-a face cu un control de rutină la ginecolog sau proctolog.
Dincolo de asta, când vine vorba despre disfuncții sexuale, se adaugă și presiunea gândului că vom fi judecați. Și apoi lucrurile nu devin mai ușoare când ne luăm inima în dinți și vrem să discutăm despre asta. Cu cine începem? Parteneri, prieteni, părinți, medic de familie, ginecolog, proctolog? Nu. Începem de cele mai multe ori pe internet. Și totul se rezolvă de acolo. The end. (haha).
În disfuncțiile sexuale se începe prin investigarea cauzelor medicale, care odată eliminate, se continuă prin investigarea factorilor psihologici și relaționali. Prin urmare, orice profesionist medical sau de sănătate mintală e un bun început. Și în cazul în care disfuncția are o cauză medicală, un profesionist în sănătate mintală e necesar pentru adaptarea la disfuncție, dar și pentru a consilia partenerul sau cuplul în această adaptare.
Nu e ușor să ceri ajutor în cazul disfuncțiilor sexuale. Ai de depășit obstacole culturale, personale, relaționale. Trebuie să deschizi ușa către un subiect poate rar discutat cu oricine, și trebuie să o faci într-un moment de vulnerabilitate și suferință.
Dar atunci când nu o faci, cât de multe și de mari sunt obstacolele?
コメント